hardware :: dictionar de termeni tehnici in domeniul it

AGP (Accelerated Graphic Port)
Este o specificaţie de magistrală rapidă dedicată plăcilor video. Momentan, versiunea 3.0 AGP 8x oferă o lăţime de bandă de 2.1 GB/s. În prezent se încearcă înlocuirea acestei magistrale cu alta mai rapidă, PCIe (PCI Express) care va oferi 8 GB/s (în modul de comunicare bidirecţional).
ALU (Arithmetic Logic Unit)
Este unitatea logic-aritmetică, parte componentă a unui procesor (CPU), care execută operaţii aritmetice şi logice între operanzii unei instrucţiuni. Poate fi divizată în două unităţi: AU – Arithmetic Unit şi LU – Logic Unit. Există şi AU pentru operaţii în virgulă fixă şi virgulă mobilă, acesta din urmă fiind numit coprocesor numeric. Se mai numeşte şi MCP (math co-processor) – coprocesor matematic.
AMR (Audio/Modem Riser)
Este un slot introdus în anul 1998 de Intel, pe care se pot conecta plăci de sunet şi modemuri. Nu dispune de facilitatea plug and play. În momentul de faţă mai există foarte puţine plăci de bază pe care se găseşte.
API (Application Programming Interface)
Set de rutine care pot fi utilizate de către o aplicaţie pentru a cere sistemului de operare execuţia unor servicii de nivel inferior. Destinaţia lor principală este dezvoltarea aplicaţiilor complexe fără a avea cunoştinţe detaliate despre un anume dispozitiv sau program. OpenGL şi DirectX sunt exemple de astfel de interfeţe cu ajutorul cărora se pot scrie rapid aplicaţii grafice fără a avea cunoştinţe amănunţite despre placa grafică.
ATX
Standard pentru placa de bază a unui computer desktop. Acest standard se referă atât la aranjarea componentelor şi conectorilor pe placă, cât şi la dimensiunile plăcilor. Standardul ATX se mai referă şi la sursa de alimentare ce trebuie să îndeplinească anumite condiţii legate de dimensiuni şi conectori. Cele mai noi surse sunt compatibile cu standardul ATX12V v2.3 care aduce un conector de 24 pini pentru placa de bază, un conector EPS12V cu 8 pini pentru alimentarea procesorului şi 1-2 conectori suplimentari cu 6 pini pentru plăcile video PCIe.
BACK PANEL – se mai numeşte şi I/O Shield
Este o plăcuţă de metal, perforată în forma diverselor porturi de conectare a perifericelor (PS/2, USB, sunet, imprimantă etc.). Fiecare placă de bază are o altă aranjare a acestor conectori, aşa că în cutia respectivă se va găsi şi acest Back Panel (I/O Shield).
BIOS (Basic Input/Output System)
Este un program, rezident într-un cip pe placa de bază, numit CMOS, care este rulat la pornirea sistemului şi a cărui principală funcţie este iniţializarea şi testarea componentelor, precum şi rularea boot-loader-ului sistemului de operare instalat pe HDD. Iniţializarea începe cu procesorul, apoi memoria şi placa video, următoarele fiind controllerul de storage, porturile USB şi perifericele.
BOTTLENECK
Parte sau componentă a unui sistem de calcul care limitează performanţele generale ale sistemului. De regulă, aceasta trebuie identificată corect şi eliminată prin diferite setări, configurări sau prin upgrade. Prin eliminarea unei gâtuiri de orice tip, automat se creează o alta, în altă parte.
CHIPSET
Reprezintă inima unei plăci de bază (aşa cum procesorul reprezintă creierul). De regulă, este format din două componente, Northbridge şi Southbridge (care sunt explicate mai jos). Chipset-ul coordonează toate activităţile desfăşurate de componentele calculatorului, de buna funcţionare a acestuia depinzând stabilitatea şi performanţa sistemului.
CISC (Complex Instruction Set Computing)
Set complex de instrucţiuni de calcul care se referă la procesoarele dotate cu acest tip de instrucţiuni.
Prin reducerea instrucţiunilor la cele mai frecvent folosite, creşte viteza de lucru a procesorului. Astfel apare setul redus de instrucţiuni, numit RISC (Reduced Instruction Set Computing).
Exemple de procesoare CISC – Intel, AMD (utilizate în computerele desktop).
Exemple de procesoare RISC – Motorola (utilizate în computerele Apple de generaţie mai veche, până la G4).
CNR (Communications and Networking Riser)
Este un slot introdus în anul 2000 de Intel, pe care se pot conecta plăci de sunet, plăci de reţea, adaptoare USB. Dispune de facilitatea plug and play. La fel ca slotul AMR, se mai găseşte foarte rar pe plăcile de bază noi.
DRIVER
Software care permite şi controlează comunicarea între sistemul de operare şi periferice. De regulă, este pus la dispoziţie de către producătorul respectivului periferic. Calitatea sa este foarte importantă şi influenţează performanţa şi stabilitatea sistemului. Aceste drivere pot fi dezvoltate şi de către terţi, mai ales în cazul plăcilor grafice. Astfel, pe baza unui driver de referinţă, se pot face diverse modificări cu scopul creşterii performanţei, activării unor opţiuni ascunse sau dezactivarea altor opţiuni care nu sunt considerate absolut necesare.
DUAL CHANNEL
Este o tehnologie care permite chipsetului să folosească memoria RAM în perechi de module identice pentru dublarea lăţimii de bandă disponibile, în vederea creşterii performanţei. Această creştere de performanţă este destul de substanţială în cazul sistemelor bazate pe procesoare Intel (la lucrul cu memoria), fiind mai mică la sistemele bazate pe procesoare AMD. În prezent s-a ajuns pe platformele Intel la configuraţia tri-channel care funcţionează în mod similar diferenţa fiind că lăţimea de bandă se triplează faţă de modul single channel.
FC-PGA (Flip Chip-Pin Grid Array)
Reprezintă un design pentru procesoarele implementate de Intel, cu scopul de a plasa partea cea mai fierbinte a cipului cât mai departe de placa de bază. Răcirea în acest caz se poate face eficient cu un cooler ataşat „flip side” direct pe cipul respectiv. Cele mai cunoscute socket-uri de acest tip: 370, 7, A (462), 423, 478.
FLOPS (Floating-Point Operations per Second)
Numărul de operaţii în virgulă mobilă efectuate de un procesor pe secundă este folosit ca termen comparativ pentru capacitatea de calcul a acestuia. Reprezentarea numerelor mari în formatul virgulă mobilă este necesară pentru optimizarea calculelor. În practică se folosesc multipli ai FLOPS, astfel: MFLOPS (x106), GFLOPS (x109), TFLOPS (x1012), PFLOPS (x1015).
FSB (Front Side Bus)
Este magistrala prin care procesorul comunică cu memoria RAM şi Northbridge-ul. Multiplicarea internă a acestei frecvenţe cu o valoare stabilită în procesor dă frecvenţa de funcţionare a procesorului. Acest principiu nu se aplică procesoarelor AMD pe 64 biţi.
De exemplu, AMD AthlonXP 2500+ cu nucleu Barton: FSB 166 înmulţit cu valoarea multiplicatorului 11 rezultă frecvenţa internă a procesorului de 1826 MHz (uneori apare valoarea 1833 MHz, datorită diferenţelor între valoarea teoretică şi cea reală a valorii FSB, care diferă de la o placă de bază la alta).
KERNEL
Este partea sistemului de operare care se încarcă în memoria RAM şi rămâne rezident acolo. Kernel-ul controlează cererile de acces la resursele sistemului. Cu cât acesta este mai mic şi mai optimizat, cu atât sistemul este mai rapid. Întotdeauna există un compromis între numărul de funcţii disponibile şi dimensiunea kernel-ului.
L1, L2 şi L3 Cache Memory
Memoria cache este o memorie de mare viteză, inclusă în pastila procesorului, care memorează datele cele mai recent utilizate. Este împărţită pe mai multe nivele (levels), în funcţie de „distanţa” până la unitatea de calcul. Astfel, memoria cache L1 poate fi accesată imediat, aceasta funcţionând la frecvenţa internă a procesorului. Memoria cache L2 (iniţial externă) este integrată tot în pastila procesorului şi funcţionează tot la frecvenţa internă a procesorului. De curând s-a recurs la introducerea pe procesoarele quad-core a unui nou nivel de memorie cache, numit L3, care face legătura direct între memorie şi nivelul L2, fiind împărţit de toate nucleele procesorului. Avantajul constă în reducerea timpilor de aşteptare şi creşterea vitezei de lucru.
LGA (Land Grid Array)
Esteun model de socket dezvoltatde Intel iniţial pentru procesoarele Pentium 4 cu nucleu Prescott. Diferenţa principală faţă de socket-urile anterioare este că pinii de conectare nu se mai află pe procesor, ci în socket, acest principiu asigurând un contact mai bun (după cum afirmă Intel). Modelul actual cel mai răspândit este LGA 775. Acum două luni a fost lansat noul model de socket, LGA1366, care va echipa noile platforme Intel. În curând va fi lansat şi un socket destinat segmentelor entry-level şi mainstream, LGA1160.
NORTHBRIDGE
Este principalul chip de pe o placă de bază şi se ocupă cu transferul de date între procesor, memorie şi magistrala AGP/PCIe. De acesta depinde, de cele mai multe ori, stabilitatea şi performanţa sistemului. Pe sistemele actuale acesta tinde să dispară odată cu integrarea controllerului de memorie în procesoare, funcţia de bază rămânând cea de comunicare între CPU şi magistrala PCIe.
OVERCLOCKING
Deoarece am văzut foarte multe întrebări de genul: „Ce-i aia overclocking?” sau „Cum se face un overclock la procesorul X?”, am să explic pe scurt ce înseamnă şi ce implicaţii poate avea asupra funcţionării unui sistem de calcul.
Overclocking-ul implică modificarea parametrilor standard de funcţionare ai unor componente pentru a rula la o viteză (frecvenţă) mai mare decât cea specificată de producător.
În general, overclocking-ul se traduce prin mărirea valorii FSB (sau a multilpicatorului intern al procesorului, iar pe unele modele de procesoare a ambelor valori), astfel rezultând o frecvenţă mai mare de funcţionare a procesorului. În realitate, pentru a asigura şi stabilitatea sistemului, se fac mai multe setări, printre care mărirea tensiunii de alimentare a procesorului, a memoriilor, uneori chiar şi a chipset-ului (pe plăcile de bază care permit aşa ceva, dar pe o placă serioasă care este destinată overclocking-ului se vor găsi foarte multe setări de acest gen), mărirea latenţelor memoriilor şi multe alte artificii de fineţe.
Overclocking-ul se adresează, în principal, gamerilor şi celor care vor să obţină cât mai mult de la sistemul lor cu investiţii minime, atunci când au nevoie de putere sporită de calcul pentru rularea unor anumite aplicaţii.
Pentru ca un overclocking să aibă şanse de reuşită este necesar ca toate componentele implicate în acest proces (procesor, memorie, chipset – în principal) să fie de calitate şi răcite corespunzător, deoarece se vor încălzi mult mai mult decât o fac în regim de funcţionare normal.
Nu este recomandat persoanelor cu probleme cardiace sau slabe de înger, deoarece un overclocking nereuşit poate duce la deteriorarea iremediabilă a componentelor supuse overclocking-ului. De asemenea, trebuie menţionat că, indiferent de ce crede unul şi altul sau a citit pe undeva, o componentă supusă overclocking-ului este stresată mult mai intens decât atunci când lucrează în parametrii standard, ceea ce duce, în timp, la uzura prematură a acesteia, uneori chiar şi la defectare. Trebuie ştiut că o componentă distrusă din cauza overclocking-ului îşi pierde garanţia dacă rămân urme vizibile (cip-uri arse, puncte de arsură pe suprafaţa pastilei etc.)
PCI (Peripheral Component Interconnect)
Este magistrala de conectare a componentelor dintr-un calculator. A fost introdusă în anul 1993 de Intel.
PCI EXPRESS – PCIe
Este o interfaţă de comunicare de mare viteză, ce oferă o lăţime de bandă mult mai mare decât AGP sau PCI. Prin combinarea mai multor canale (1, 2, 4, 8, 16) se obţin sloturi cu dimensiuni şi destinaţii diferite. Momentan se folosesc maxim 40 de canale pentru PCIe, din care 32 pentru plăcile video în configuraţie x16 + x16 pe plăcile care suportă SLI sau CF.
De exemplu, pentru plăcile video se folosesc sloturi 16x, celelalte 4 fiind folosite pentru conectarea altor componente pe sloturi 1x. Specificaţiile de bază prevăd o lăţime de bandă de circa 8GB/s bidirecţional şi o putere maximă oferită prin slot de circa 75W.
Magistrala PCIe a ajuns acum la versiunea a doua, notată PCIe 2.0, iar specificaţiile au fost îmbunătăţite: lăţime de bandă dublă – 16GB/s pentru două sloturi x16, iar puterea oferită prin slot a crescut la 150W.
PFC (Power Factor Correction)
Este o proprietate inclusă în unele surse de alimentare, care are rolul de a reduce puterea reactivă creată de calculator. Puterea reactivă reprezintă energia alternativă stocată şi eliberată ulterior de inductanţe şi condensatori şi nu are nici o semnificaţie pentru un circuit electric.
Factorul de putere este raportul dintre puterea reală exprimată în kW şi cea reactivă exprimată în kVAR. O sursă de alimentare standard are un factor de putere de 0.70-0.75, iar o sursă cu PFC activ are 0.95-0.99.
SOUTHBRIDGE
Este parte componentă din chipset-ul plăcii de bază, oferind partea de conectivitate cu alte componente interne şi periferice conectate la calculator, precum hard-disk-urile, unităţile optice, tastatura, mouse-ul, porturile USB, FireWire etc.